Simt sa scriu ceva la sfarsit de an.

Un an plin de schimbari  si un an in care m-am regasit.

Da! M-am descoperit.

Am aflat cine sunt eu , asa cum sunt eu.

Viata e frumoasa.

Colind, colind, dulce colind …

Cipe se apropie soptind

Anul asta aud un nou colind

Si parca de data aceasta cantand

Aud o singura melodie minunata

E in sufletul meu toata

Nu-mi mai doresc prea mult acum

Vreau doar sa simt ceea ce sunt

Exact ca in acest moment

Sa ma bucur aici de prezent

Pasii mei scartaie in zapada

Fulgii de nea imi tot dau roata

Si vantul bate viscolit

Nu am de ce sa ma mai mint

Sunt eu asa cum Dumnezeu m-a facut

Ce pot sa imi doresc mai mult?

Uite ce stateam eu linistita aseara si aflu asa rapid ca se va intampla ceva la Uniri la metrou . Zicea ceva cineva pe facebook si apoi prietena mea Nusa imi spune si ea. M-am hotarat! Plec la Unirii sa citesc.Bun  …stau eu si ma gandesc putin si dupa, realizez ca trebuie sa merg … neaparat. Ma echipez cu vesta, manusile si caciula … am luat sacul in spate si …tuleooooo frate la Unirii. Initial am luat-o cu piciorusu dar cand am ajuns la Izvor , ce ma gandesc … sa ma urc in metrou. Am ajuns si acolo  un grupulet mic se stransese deja la fix 19 pe peron! Eram foarte entuziasmata si un pic nelamurita de ce ar trebui sa fac … stiam foarte vag. Ma uitam  pe acolo si cand incep sa apara fete cunoscute si oameni pe care nu-i mai vazusem de ceva timp. Am prins miscarile si m-am documentat! Bun! S-au impartit carticelele si ne-am rasfirat prin metrou. Pana la Dristor am incercat sa atrag pe cineva la citit dar nu mi-a mers. Ok …mi-am spus, mergem mai departe! In metroul de la Dristor ma pun eu pe citit, aveam o carte de genul: Oameni si insecte. Un subiect interesant si nou pentru mine. Citesc , citesc si la un moment dat , un nenea care stratea langa, in dreapta mea se tot uita la carticica. Ma opresc si il intreb daca este interesat de carte si ii povestesc despre campanie. Foarte incantat a fost si mi-a zis: cum sa nu, o citesc..”putin dimineata, putin seara”… Apoi am precizat ca e bine sa o daruiasca cuiva dupa ce termina de citit ca sa continue ideea de baza si sa incurajeze si alti oameni sa lectureze.Apoi,   o alta fata din grup a daruit o carte unui domn care statea in partea cealalta , stanga mea. A luat cartea, a citit-o si cand a venit momentul sa coboare … a lasat-o pe scaun. Eu am luat-o si intre timp , in dreapta, se aseaza o fata care la fel, se tot uita la noi cei care citeam. Incurajata de un zambet de la unul din “lecturosii urbanosi” , mi fac curaj si zic … gata … acum e momentul!!! Ii spun si ei despre frumoasa idee si incepe sa rada si sa-mi puna intrebari si la un moment dat zice: “Adica ..vrei sa spui ca sunteti mai multi, in tot metroul? ce tareee!!. Eu nu citesc, sincer, dar ideea mi se pare faina si te-as ruga sa-mi dai cartea pentru sora mea si ii voi spune sa o paseze mai departe dupa ce o citeste. Ea citeste foarte mult.” Cu bucurie i-am dat carticica .

Initiativa aceasta e minunata si astept cu nerabdare urmatoarea escapada!

Sa citim oameni buni ca avem nevoie!!!

Niste poze aici :

http://www.facebook.com/album.php?aid=2025179&id=1262278388&ref=mf

Si acum in caracteristicul stil poetic va voi incanta sau stresa cu versurile:

Oda pentru lectura

Ia uite ce ne-am intalnit

La Unirii pe peron am sosit

O multime de oameni haiosi

Cu bratele pline de carti

Si cu spirit de aventurosi

Si cu mare indrazneala

In vagoane am navalit

Si am luat oamenii ca din oala

Rugandu-i sa se opreasca si sa nu uite sa citeasca!!

Asa ca dragi omuleti

Cititi, cititi cat puteti!!!