Publicat de: miriste | Martie 12, 2009

Plimbarea panzei!

Hihihihihi!

Poate o sa vi se para ciudat acest titlu! Nu este! E chiar realitate! Va urma o poveste despre o panza purtata prin diferite locuri din Bucuresti, o panza care daca ar avea gurita ar vorbi multe! Dar cea care a plimbat-o, ingrijit-o si detinut-o temporar in starea ei de achizitionata si impachetata va va povesti cum s-a intamplat!

dscf5128

Totul a pornit de la niste „omuleti natafleti ” care s-au gandit sa faca o surpriza pentru aniversarea unui prieten special, Mihail – omuletul bun! Si pentru un om asa deosebit, nu se putea decat un cadou inedit! Si au inceput creierasii sa se incinga si sa se gandeasca … si tot asa … s-au dat mailuri peste mailuri! Ideea cea mai stralucitoare a venit din partea Arminei care impreuna cu David au complotat … si anume: cumparam o panza, cea mai mare posibila si fiecare omulet picteaza ce-i trece prin cap! In unanimitate am fost pentru!

Initial panza trebuia luata din Pitesti, David din Oradea sa mearga sa o culeaga si sa o aduca aici in Bucuresti! Dar anumite evenimente ne-au determinat sa facem aici treaba! Si uite cum imi vine ideea sa ma duc eu fuga sa achizitionez panza si ceva culori! Am inceput discutii intense cu Diana si cu David si am hotarat!

Zis si facut ! Fuga , fuga Miri pe Lipscani , intr-un suflet sa nu cumva sa fuga panzele de acolo! Nu stiam strada dar noroc cu Andrei cu care ma intalnisem intre timp si care m-a insotit la magazin! Am intrat si am topait de bucurie ca am gasit! Era plin de panze si culori! Am rasuflat usurata!!! Aici e! Gata !

Triumfatoare am iesit cu panza care era aproape cat mine si vantul destul de zgubilitic ne flutura pe amandoua! Tare bucuroasa ma simteam! Andrei , saritor sa ma ajute tot tragea de ea! Cred ca i-am aruncat o privire destul de autoritara …sa nu cumva sa se atinga de panza…hihihihi…parca era lipita…proprietate! Dar in capul meu era clar ca am o misiune de indeplinit …sa duc panza la destinatie! Pana la urma …dupa indelungi confruntari, i-am dat panza lui Andrei sa o duca temporar! Hai …lasa…ca sunt cu ochii pe tine! L-am cicalit cat a mers cu mine …o portiune de drum! Intelegator saracutu !A decis sa plece! Ne-am luat ramas bun! Pa Andrei!

Dar nu te pui cu Miri care era setata pe ceva si numai asta avea in cap! Ideea e ca pana ajungeam acasa mai trebuia sa trec prin oras …asa ca …am colindat cu panza pana la Opera, ne-am asezat pe o bancuta si am meditat impreuna (eu si panza)! Apoi facultatea de Drept si sala de aikido! Cat am fost la antrenament am asezat panza in vestiar cu grija si cu ochii in patru sa nu cumva sa se apropie careva … cumva de ea! M-am asigurat ca totul e ok! Apoi urma sa plec spre casa dar… lui Andrei i s-a intamplat un necaz! Mama lui a facut o criza de ulcer si era la urgenta …la Floreasca! Am iesit de la antrenament, am luat in fuga metroul … desigur cu panza lipita de mine! Am ajuns la spital, am intrat la camera de garda si apoi in salonul de gastroenterologie de la etajul 6! Am urcat amandoua in lift … si sus cu ea! M-a luat in primire o rroama cu ghicitu „hai sa-ti ghicesc…”. Nu stiam cum sa mai scap! Pana la urma a luat-o somnul si a pus paturi pe jos si a inceput sa sforaie!! Yuhh! Am rasuflat usurata! Poate cine stie … ghicea si in panza!

Am stat ceva ore pe acolo pana cand ne-a expediat o doctorita acasa … oricum stam degeaba … supravegheaza ei bolnavii …nu noi ! Ne-am resemnat! Am luat bagajele si desigur panza si hai spre case…dar …acuma nu am mai ajuns pe la casele noastre, am ajuns la casa surorii lui Andrei care era cam speriata si am mers sa stam cu ea, undeva prin Te …si uite asa … hai la drum!!! Hihihi! Aici a fost foarte amuzant pentru ca am luat un taxi! Si nenea „taximetristu” facea … nu merge … dar Miri … a merge … ba nu … ba da … ba nu … ba da … pana cand nenea de gura mea a luat panza si a reusit sa o aseze frumusel in masina ! Si uite-ne acuma pe toti , panza , Andrei si cu Miri cu panza in cap in taxi!!! Am reusit sa ajungem, am pus panza in casuta fetei ! De dimineata , stupoare … cand sa plecam … ploaie … aoooleu … deja ma panicasem … ce ma fac cu panza? …sa nu o ploua!!! Andrei ma tot certa si cicalea ca nu am grija de ea … ca uite cum e la colturi …bla bla ba!!! Uofff …avea dreptate ca nah … de la vantulet si de la norisorii din capsoru meu … am mai atins-o de ceva pereti!!!

Urmatoarea noastra destinatie a fost iar spital, iar holuri si … iar desigur … ghicitoare cu ochii „geana” pe noi!! Ne-au lasat in pace! Am plecat si am ajuns intr-un final acasa in Drumul Taberei! Yeee! panza era ok! Culorile din sac erau intregi desi statusem pe el in spital!

Saracuta panza acuma facea… nani, nani!!!!

A dormit destul de bine si Luni a urmat noua calatorie! Prima destinatie a fost la fundatie! Ca sa ajung acolo am infruntat un vaaant! Uragan prin Politehnica … si cand sa ajung la destinatie … ma suna cei de acolo sa nu ma mai duc … ca nu e nimeni! Incepeau mai tarziu! Ce sa fac??? M-am asezat pe o bancuta! M-am intors home iar … cu panzulica! Deja eram prietene! Atata suferinta … cat am indurat impreuna! Hihihi! Am luat-o in brate, am ferit-o pentru a suta oara de vantul rautacios si am ajuns acasa! Eram franta de oboseala! Am atipit un pic si apoi din nou … urmatorul traseu care a fost spre serviciu … si asa am ajuns la Facultatea de Medicina cu panzaaaa! Am uitat sa zic ca si pe traseul acesta m-a ajutat din nou Andrei!

Am ajuns in sala si o colega ma intreaba daca m-am apucat de pictat …i-am balmajit un …oarecuuuum!

La serviciu am lasat panzulica sa faca iar un nani si intre timp am comunicat cu Diana pe mail … cum facem … cum ne intalnim sa ducem la sfarsit ce ne-am propus! Diana a adunat oamenii pe mail si a facut programare la Vasiliada si uite asa cand a venit momentul, pe la vreo 8 seara Miri a luat autobuzul … da …panza a vazut si autobuzul!!!

Am pornit apoi de la Universitate pe jos pana la ceianarie! Inimioara tremura de emotie ca ma despart de panzaaaaaa! Uofff!!! Dar mi-a trecut rapid cand am dezbracat-o si a inceput sa capete culoare! Ne-am distrat tare cat am pictat! Rasete si voie buna si mai tin sa apreciez ca au avut grija cu totii de panzulica draga!!!

Tin sa multumesc tuturor celor cunoscuti si necunoscuti ce m-au ajutat sa duc la indeplinire misiunea !!!

MULTUMESC SI VA IUBESC PE TOTI!!!

Mi-a facut mare placere iar zambetul m-a zburat cu panza pe stradutele bucurestene!

Continuarea o va face Diana care a preluat panza de la ceainarie…

Va urma!!!

Anunțuri

Responses

  1. […] https://miriste.wordpress.com/2009/03/12/plimbarea-panzei/ […]

  2. Ce frumos Frumos FRUMOS!

    Multumesc si eu!! >:D:D<

  3. Exact!

    Continuarea, deci!

    Duminica seara: continuat seria de mail-uri sa ne asiguram ca toti oamenii cei ce doreau sa lase o semnatura colorata pe panza erau la curent cu locul intalnirii.

    Luni de dimineata am programat torturile la Agapitos :D…Vai ce bune au fost!
    Apoi sun la Vasiliada…Nu vor sa ma lase sa rezerv mai mult de 10 locuri….cica n-au spatiu. Anunt lumea ca astept cam 15 oameni, pentru ca i-am convins pe cei de la Vasiliada ca suntm cuminti si venim pe rand oricum…

    Imi printez Micul Print, imagine, de pe google, in editia pe care am citit-o eu…Poate recunoaste Mihail desenul:))
    Pe la 7.30 pm ne adunam la Vasiliada si apare Miri, cu ditamai panza de care ne e teama…ca ni se panicheaza inspiratia…
    Se comanda ceai care ramane ne-atins, desenam care mai de care mai neinspirat, dar cu drag, rugandu-ne sa ne ierte si panza mult-plimbata si Mihail, cand o vedea ce am facut…

    Terminam pe la 10 seara runda 1 de picturi (inclusiv „Falsificarea” pentru Armina (i-am promis ca desenez un ghiocel din partea ei si ma tin de cuvant: desenez chiar 2 ghiocei :D).
    O rog pe o tanti de la Vasiliada sa ne lase sa tinem panza la ei pana Miercuri, sa nu o mai plimbam… E de acord si o lasam la uscat, intre ceaiuri.
    Marti seara fug sa iau torturile de la Agapitos…e tarziu si sunt tare bune la mine in frigider , dar rezist tentatiei!

    Miercuri dimineata incerc sa ajung la Serendipity, dar strada are doua numere 12, ma cam ratacesc, sun la ei si pana la urma ajut si o fata sa ii gaseasca:))…
    Las torturile, ma asigur ca le pun bine, ii anunt ca noi ajungem mai devreme un pic deseara , ca avem treaba…tre sa terminam runda 2 de pictat, cu cei care nu au apucat sa vina luni.

    La 6.00 ma intalnesc cu Vivi la Vasiliada si duce panza catre Serendipity. Pe drum Vivi se uita sfidator la lume si ii atentioneaza sa nu atinga opera lui de arta…Sa mor de ras, nu alta…Are fata de Picasso si atitudine de dictator pana ajungem la Serendipity.
    Ne intampina o doamna care imi spune ca rezervarea e de la 8, dar ca putem picta in curte…Bun si asa! Organizam repede ustensilele si incepe sa vina lumea si sa isi expuna talentul pe ce a ramas alb…Ma tot rog sa termine mai repede, ca cica ajunge Mihail in curand…..care ne prinde cu panza pe masa si se preface, delicat, ca nu a vazut nimic:))

    De aici cam stiti povestea…
    Am scris-o in stilul lui Miri, sa nu fac nota discordanta:))
    A fost fun, nu?

  4. foarte tare povestea panzei.. foarte tare povestit.. foarte tare cadoul… foarte tare miri.. foarte tare mihail… si bineinteles.. foarte tare lume buna 😀

    multsumim miri ca ai avut asa grija de panza :d

  5. Multumesc si eu tuturor!
    A fost distractiv si am facut-o cu placere!

  6. Multumesc si eu Miri (desi cred ca Diana era cea prezenta) ca m-ai lasat sa imi exprim „ne-talentul” pe panza ;)) :-*

  7. the things we have together…Priceless!! ( no Mastercard commercial:)))

  8. Da’ soarecele meu v-a placut ?

  9. Toate au fost superbe!

  10. Si stiti ce: zi de zi panza asta imi lumineaza camera si ziua 🙂

    Multumesc >:D<

  11. Ce – as putea spune mai mult?
    Nu pot decat sa zambesc
    Si-atat…
    Planul nostru s-a implinit
    Mihail e fericit!!!
    Panzulita s-a lipit!!!


Categorii

%d blogeri au apreciat asta: